Avocatul romascan Ioan Chelaru,decanul Baroului Neamt este noul Presedinte al Uniunii Juristilor din Romania

i-chelaru1. Domnule Chelaru, să vă felicit, să vă urez succes, sau să vă invidiez pentru noua demnitate în care aţi fost ales, aceea de Preşedinte a Uniunii Juriștilor din România?
Să lăsăm felicitările pentru mai târziu, succesul sper să vină în timp, iar invidia nu cred că își are locul. Pentru mine sentimentul care mă domină, acum la început, este cel al responsabilității foarte mari la care m-am angajat când am acceptat să candidez. La Adunarea generală din 12 mai 2013 s-a făcut un bilanț meticulos al activității pe ultimii ani s-au tras și niște concluzii. Multe dintre ele previzionau necesitatea unei schimbări a Președintelui, dată fiind situația specială de sănătate a președintelui G.I. Chiuzbaian, o întărire a colectivului de conducere și, evident, o dinamizare a activității. Au urmat alegeri, deloc comode, cu competiție, iar rezultatul lor a consfințit o nouă echipă de conducere și un nou președinte, în persoana subsemnatului.
Din acea zi am fost interesat să cunosc, interesându-mă în amănunt, activitatea desfășurată până acum de Uniunea Juriștilor. Și am început, într-un fel firesc cu istoricul ei. Se spune că cine nu are trecut, nu are viitor. Cu un trecut evidențiat de realizări, dar și de personalitatea președintelui Gavril Iosif Chiuzbaian, un exemplu pozitiv pentru noi toți, nu cred că aveam de ales. Echipa care formează actualul Consiliu Director are proiecte ambițioase, are o valoare intelectuală și umană deosebită și îmi dă siguranța unui viitor cert, echilibrat și cu rezultate favorabile nu numai pentru juriștii din România, ci și pentru întreaga societate.
2. Știu că sunteți implicat în politică, chiar la vârf, fiind unul din liderii PSD, senator, cu funcții de conducere în Parlamentul României și mai nou, vicepreședintele Comisiei de revizuire a Constituției. Noua poziție pe care o ocupați la UJR vine în completarea activității dumneavoastră?
E cam lungă întrebarea. Sper să nu fie și răspunsul meu la fel. E adevărat că am o anumită experiență politică și parlamentară. Eu am fost ales în Senatul României, în urmă cu aproape 10 ani, direct din profesia de avocat. Nu m-am desprins niciodată de marea mea dragoste, avocatura. Cred însă că la un anume moment în viață trebuie să faci ceva să întorci către semenii tăi ceea ce Dumnezeu ți-a dat cu prisosință. Și mai cred ceva, că această țară nu poate fi condusă de diletanți, de carieriști, de politruci. Eu chiar cred că noi, juriștii, indiferent de domeniul în care ne exercităm profesia, putem și trebuie să ne implicăm mult mai mult. Sper că această nouă demnitate să completeze ceea ce eu încerc să fac foarte bine în Senat, la catedră sau la bara avocaturii.
3. Care sunt proiectele dumneavoastră pentru Uniunea Juriştilor?
Trebuie să știți că activitatea UJR a fost în permanență subsumată cunoașterii, înțelegerii și respectării realității juridice ca dimensiune inalienabilă a realității sociale. Dacă aruncați o privire peste trecutul Uniunii veți observa extrem de lesne contribuția, uneori majoră, desigur alături de organizațiile de
exercitare a profesiilor juridice, la consolidarea statului de drept și a valorilor civice, creșterea credibilității actului de justiție și la promovarea intereselor tuturor categoriilor de juriști. Sunt într-un fel, principiile în baza cărora Uniunea noastră va funcționa și în viitor. Unii le-ar numi, prețios, deziderate. Proiectele mele, în calitate de președinte se referă la punerea în practică, întărirea și lărgirea modalităților concrete de realizare a acestor principii. Nu uitați că Uniunea noastră, printr-un colectiv de profesioniști de excepție, editează revista “Dreptul”, cea mai bine cotată publicație de doctrină, jurisprudență și cultură juridică. Ea este acreditată științific, este editată și în format electronic și, un lucru pe care lumea nu îl știe, are o vechime de aproape un secol și jumătate, revista noastră fiind, după „Convorbiri Literare”, cea mai veche publicație românească în apariție.
Vă amintesc de șirul continuu de manifestări publice organizare de Uniune și aici mă refer la sesiuni de comunicări, simpozioane, dezbateri, întâlniri, toate cu caracter științific, ancorate adânc în realitatea juridică a României. Ele vor continua într-un ritm activ și vor fi realizate și destinate nu numai membrilor Uniunii ci și tuturor celor care sunt interesați de cunoașterea realității juridice ca fenomen social.
Uniunea va continua să aibă o deschidere totală spre lumea academică stimulând și premiind toate realizările notabile din domeniu și cred că, în raport de resursele care vor exista vom crea, împreună cu Societatea “Titu Maiorescu”, un fond special pentru acordarea de burse unor copii de excepție ce și-au îndreptat pașii spre profesiile juridice. Tot la acest capitol, accentul se va deplasa și spre o colaborare cu instituții prestigioase în plan științific, cum ar fi spre exemplu Institutul de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” din cadrul Academiei Române
Vreau, de asemenea, să întărim și să instituționalizăm colaborarea cu toate, repet, toate uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice și alte asociații profesionale, și aici mă refer la cele care cuprind judecători, procurori, notari, avocați, consilieri juridici, executori judecătorești, mediatorii-juriști și alții.
Și proiecte mai sunt, iar odată ce detaliile vor fi definitivate urmează a fi analizate și aprobate în Consiliul Director.
4. La Adunarea Generală în care s-au desfăşurat şi alegerile au fost prezenţi reprezentanţi ai majorităţilor profesiilor juridice, cum vedeţi în perspectivă colaborarea şi implicarea în activitatea profesiilor juridice româneşti?
Eu cred că o asemenea colaborare este benefică pentru toate părțile, așa cum cred că o Uniune a Juriștilor puternică nu poate exista decât și împreună cu uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice și aici mă refer la Asociația Magistraților din România, la Asociația Procurorilor din România la Uniunea Națională a Barourilor din România, la Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, la Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România, la Uniunea Executorilor Judecătorești din România. De altfel, dovada dorinței noastre pentru o colaborare onestă și favorabilă, făcută cu bună credință, este recenta modificare statutului Uniunii, în sensul cuprinderii în organul colegial de conducere a reprezentanților celor mai sus amintiți. Fără ambiții prost înțelese, fără orgolii de falși lideri pentru că toate profesiile noastre au nevoie de sprijin și susținere reciproce.
5. Planuri pe termen scurt?
Este știut deja că Uniunea noastră a desfășurat întotdeauna o amplă activitate atât de interes general cât și în interesul profesiilor juridice. Sigur, am început cu organizarea, în sensul în care s-a schimbat structura de conducere. În prima întâlnirea a Consiliului Director fiind aleși noii vicepreședinți, respectiv: conf.univ.dr. Gheorghe Gheorghiu, care este președintele Societății “Titu Maiorescu”; prof.dr. Ovidiu Predescu, director general al revistei „Dreptul”; prof.dr. Mircea Duțu Buzura director al Institutului de Cercetării Juridice al Academiei Române “Andrei Rădulescu”; prof.univ.dr. .Ioan Alexandru și dl. Sorin Popescu șef secție la Consiliului Legislativ.
De altfel, vreau să subliniez că toți membri Consiliului Director fac parte din elita profesiilor juridice, inclusiv din lumea academică. Sunt extrem de mândru de asta.
Pentru că vorbeam de planuri pe termen scurt și pentru că pe 7 iulie este Ziua Justiției, vom organiza la sediul Uniunii din Bulevardul Magheru nr.22, o sesiunea de comunicări științifice sub titlul „Rolul Autorității judecătorești în sistemul organelor puterilor statului”.
Nu în ultimul rând, ne preocupă și vom începe demersurile, în sensul extinderii masive a activității și structurii Uniunii în teritoriu. Ne gândim în prima fază la stabilirea a opt centre regionale și la cuprinderea în structuri organizate ale UJR a colegilor noștri care lucrează și trăiesc acolo.
Era să uit, continuăm editarea revistei de cultură juridică “Palatul de Justiție”, una dintre cele mai citite și mai elevate publicații care apare în România.
6. Este de actualitate în România dezbaterea pe marginea modificărilor Constituţiei, se va implica Uniunea Juriştilor în această dezbatere? Va organiza manifestări pe această temă, care să genereze idei şi proiecte, propuneri pentru unele sau altele dintre articolele care se doresc a fi modificate?
UJR nu a stat niciodată deoparte, indiferent de amploarea modificărilor legislative și domeniul acestora. Este adevărat că este declanșată procedura de revizuire a Constituției. Așa cum bine știți, Parlamentul a constituit o comisie multipartită care să elaboreze și să propună un proiect de lege pentru revizuirea Constituției. Sunt vicepreședintele acestei comisii și suntem, la momentul când vă dau acest interviu, în procedura de elaborare a proiectului.
Am chemat și prin intermediul Forumului Constituțional, dar și direct toată societatea civilă, organizată sau nu, toți cetățenii să vină cu propuneri, cu idei pentru că noi chiar ne doresc o Constituție europeană, modernă care să contribuie esențial la consolidarea democrației și la întărirea și garantarea drepturilor și libertăților cetățenești. Procesul este extrem de complex, cred că trebuie făcut un efort și cu înțelegere și răbdare să obținem cât mai mult consens pentru acest proiect. Tot ce vor genera ca idei, soluții, principii de drept constituțional, discuțiile din cadrul UJR vor fi prezentate și dezbătute în cadrul Comisiei speciale.
7. Suntem contemporani cu cea mai mare codificare din epoca modernă a României, schimbarea codurilor fundamentale. Sunt schimbări majore în funcţionarea şi activitatea cotidiană a juriştilor implicaţi în una sau alta dintre profesiile juridice, dar şi a instituţiilor din care fac parte aceştia. Care este rolul Uniunii în acest context?
Parte a Uniunii Europene, venind după o perioadă lungă de dictatură comunistă, elaborarea legislației în România are o dinamică specială care reflectă dinamica societății românești, pe care o trăim cu toții. România este, din păcate sau poate din fericire, în continuare sub monitorizarea Comisiei Europene prin celebrul Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV). Cele 4 Coduri fundamentale care au fost elaborate fac dovada unui efort uriaș pe care lumea juridică l-a făcut, chiar dacă ele sunt, evident, perfectibile. Două din Coduri sunt deja în vigoare, și constatăm cu toții dificultățile majore ale implementării lor, iar din februarie 2014 vor intra în vigoare și Codul Penal și Codul de procedură penală. Prezenți în toate dezbaterile profesionale sau generale, membri corpului juriștilor, fiind direct implicați în punerea în practică a legislației esențiale, zi de zi caută soluții pentru ca cetățeanul, cel care ar trebui să fie beneficiarul principal al actului de justiție să simtă că serviciul public care i se oferă este numai pentru el și este corect
De aceea și UJR, ca și celelalte uniuni și asociații de exercitare a profesiilor juridice, prin tot sistemul de pregătire continuă pe care îl practică sau prin sesiuni, simpozioane, cursuri și dezbateri organizate face un efort important pentru ca schimbările, unele majore să nu interfereze nefericit în coerența unui act de justiție normal și responsabil.
8. Pentru cei care nu au interacţionat până acum cu dumneavoastră dar care ar dori să cunoască câteva lucruri din activitatea si biografia dumneavoastră – ne puteţi da câteva detalii în acest sens?
Nu cred că eu sunt important. Cred mai degrabă că echipa nouă care a fost aleasă să conducă Uniunea este cea mai importantă: universitari, lideri de profesii și opinie, persoane cu o cultură juridică aleasă, personalități accentuate, cei care compun Consiliul Director al Uniunii au toate atuurile pentru ca împreună cu colegul lor, avocatul dr. Ioan Chelaru să asigure activitatea, acțiunile și în final, poziția în societate a Uniunii Juriștilor la cele mai înalte standarde profesionale.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *