Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Tradiţii şi obiceiuri

lastul secului

Sâmbătă, 14 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului insă, dacă aceasta dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie. Postul Crăciunului ne aminteşte de postul patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament si de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. După cum aceştia au postit în vederea venirii lui Mesia, tot astfel se cuvine să întâmpinăm şi noi naşterea lui Hristos.

Primele menţiuni despre ţinerea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei.

Lăsatul Secului este ultima zi în care creștinii mai pot mânca bucate “de dulce”. Pe vremuri, în această zi se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își “dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.

Dezlegări în Postul Crăciunului

În Postul Crăciunului avem dezlegăre la peşte sâmbăta şi duminica. Dar trebuie menţionat ca prima săptămână a acestui post, până în 21 noiembrie, la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, precum şi ultima săptămână, în perioada 20-25 decembrie, sunt perioade cu post mai aspru, zilele de sâmbătă şi duminică a acestor săptămâni a Postului nu au dezlegare la peşte, ci doar la untdelemn şi vin.

În tipicul Sfântului Sava se menţionează ca în zilele de luni, miercuri şi vineri, trebuie să postim fără untdelemn şi vin. În cazul în care, în aceste zile vom face pomenirea unui sfânt cu o cinstire mai largă, se face dezlegare pentru dragostea sfântului. De exemplu în zilele de 16 noiembrie (Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei), 23 noiembrie (Cuv. Antonie de la Iezerul-Vâlcea), 30 noiembrie (Sfântul Apostol Andrei), 4 decembrie (Sfânta Varvara), 5 decembrie (Sfântul Sava), 6 decembrie (Sfântul Nicolae), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare Maria), 17 decembrie (Sfântul Proroc Daniel) şi 20 decembrie (Sfântul Ignatie Teoforul).

Post aspru în Ajun

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului, 24 decembrie, numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se mănâncă doar la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului.

În ziua de Ajun se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină căci cu seminţe a ajunat Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Naşterea lui Hristos.

Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. El este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual. Indiferent de ziua în care pică prima zi a Crăciunului se mănâncă de dulce.

Post-ul Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Tradiţii şi obiceiuri apare prima dată în Ziar Piatra-Neamt.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *