Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.

Managementul de la Teatrul Tineretului de la vorbe la cifre

La o primă vedere, subiectivă desigur, ne-am permis anul trecut să apreciem că managementul de la Teatrul Tineretului este un dezastru. Desigur că am fost contraziși cu tot felul de argumente care mai de care mai simpatice, ba chiar unii au înțeles în mod eronat că avem ceva cu persoana care deține funcția de manager.

Pentru a ne lămuri odată pentru totdeauna cum e cu managementul de la T.T., am făcut un studiu comparativ care are la bază cifre clare și acte, nu opinii. Am cerut să ni se pună la dispoziție sumele cheltuite în 2017, numărul de bilete vândute în anul 2017 și, desigur, banii încasați din vânzarea biletelor. Am făcut acest lucru nu doar la nivelul T.T., ci am luat și un teatru important din București, ”I.L. Caragiale”, și unul mai aproape de noi, Teatrul Bacovia din Bacău.

Haideți să vedem împreună printr-un calcul matematic simplu cât s-a cheltuit în medie pentru un spectator la cele trei teatre. Adică împărțim cheltuielile la numărul de bilete.

La Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț s-au cheltuit în anul 2017, 4.649.170 lei și s-au vândut 8.732 bilete și 28 abonamente. Vom rotunji numărul de bilete la 10.000. Asta înseamnă că pe un spectator s-au cheltuit în medie 464 lei.

La Teatrul I.L. Caragiale din București s-au cheltuit în anul 2017, 49.000.000 lei și s-au vândut 160.048 bilete. Asta înseamnă că pe un spectator s-au cheltuit în medie 306 lei.

La Teatrul Bacovia din Bacău s-au cheltuit în anul 2017, 3.968.512 lei și s-au vândut 21.176 bilete. Asta înseamna că pe un spectator s-au cheltuit în medie 187 lei.

Deci la Piatra-Neamț avem cele mai mari cheltuieli pe cap de spectator. Asta înseamnă management eficient?

Dacă scădem din cheltuielile totale banii încasați pe bilete, închirieri sau alte activități generatoare de profit ale unui teatru putem calcula ce medie de pierdere are respectivul teatru la un spectator.

La Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț pierderea pe spectator este de 424 lei.
La Teatrul I.L. Caragiale din București pierderea pe spectator este de 242 lei.
La Teatrul Bacovia din Bacău pierderea pe spectator este de 167 lei.

Deci avem la Piatra-Neamț o pierdere de 424 lei la fiecare spectator. Adică aproape dublu decât la un teatru din Bucuresti și aproape triplu decât la unul dintr-un județ învecinat, Bacău. Poate cineva să spună că acesta este un managemet eficient?

Alte calcule statistice – Teatrul Tineretului Piatra-Neamț 2017 :

  • T.T. a recuperat din vânzarea biletelor doar 8,8% din ce a cheltuit
  • T.T. a pierdut în medie 424 lei la fiecare spectator
  • T.T. a cheltuit în medie 12.737 lei pe zi
  • T.T. a încasat în medie 1.121 lei pe zi
  • T.T. a încasat din bilete sau alte activități 409.294 lei

Cifrele de mai sus sunt matematică simplă și măsoară obiectiv și incontestabil calitatea actului managerial din punct de vedere economic.

Presupunem că cei care evaluează calitatea managementului nu au curajul să compare instituțiile din Neamț cu instituții similare din diverse locuri din țară. O analiză comparativă ar putea scoate la iveală problemele adevărate din managementul multor instituții nemțene.

Iosub Robert

P.S.: Nu sunt expert în management și nici în cultura, dar pot înțelege că un cost de 464 lei e mai mare decât unul de 187 lei și mai consider că nu am nevoie de nicio calificare ca să îmțeleg că atunci când pierzi 424 de lei e mai rău decât atunci când pierzi 176 lei. Cum se spune, sunt ”calcule băbești”, nu fizică cuantică.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *