PIESELE DE PORT ALE DACILOR LIBERI. EXPOZIŢIE ITINERANTĂ ÎNTRE MUZEUL DE ISTORIE ROMAN ŞI MUZEUL BRĂILEI „CAROL I”

În urma unei colaborări între muzeele amintite am demarat un nou proiect privind valorificarea culturii materiale a dacilor liberi. Dacă cu alt prilej (expoziţia itinerantă din anul 2012, Dacii liberi de la confluenţa Moldovei cu Siretul) ne-am axat strict pe comunităţile din secolele II – III p.Chr., care au locuit terasele de la confluenţa Moldovei cu Siretul, acum ne-am extins aria teritorială, analizând inclusiv siturile care depăşesc perimetrul semnalat.

Printre siturile care au furnizat piesele acestei expoziţii se numără Moldoveni, Văleni, Săbăoani, Izvoare – Bahna, Poiana – Dulceşti, Butnăreşti – Secuieni, Stăniţa, Gâdinţi. Totodată, am ales ca tematică un segment din cultura materială dacică şi anume elementele de port, îndeosebi piese de podoabă şi vestimentaţie.

Subiectul expoziţiei nu este întâmplător, el putând fi asociat cu evenimentul care se apropie, mărţişorul, chiar dacă simbolistica şi interpretarea lor este diferită. De asemenea, este deosebit de interesant să cunoaştem obiectele de port şi modul în care foloseau respectivele accesorii, acum mai bine de 1800 de ani, într-o vreme când lipseau nasturii, fermoarele, capsele, clemele şi alte piese care înlesnesc prinderea veşmintelor sau a părului.
Piesele componente ale expoziţiei pot fi structurate după materia primă, dar şi conform utilităţii lor: a) piese de podoabă şi b) obiecte vestimentare.
În prima categorie includem o gamă variată de mărgele, fie singulare, fie prinse în coliere. De forme diferite (tubulare, rotunde, prismatice, sferice, plate) şi culori variate (albe, roşii, verzi, albastre, galbene) acestea erau produse din sticlă, cornalină, chihlimbar, calcedonie, coral, lut, piatră sau bronz. Coloristica mărgelelor încântă ochii vizitatorilor. Adăugăm inelele de bronz şi argint, unele cu chaton-ul ornamentat prin incizii, cu motive geometrice sau florale, iar altele se remarcă prin simplitate. Cerceii au forma unor verigi de bronz ori argint, simple sau cu capetele înfăşurate. Brăţările circulare sunt de bronz ori argint şi au capetele desfăcute, finalizate cu verigă şi cârlig, iar unele dispun pe corp de ornamente sub forma unor benzi înfăşurate. Pandantivele sunt fie de os, fie de bronz sau argint, de forme diferite, decorate sau simple. Uneori şi monedele ieşite din uz erau perforate şi purtate ca medalioane. Amuletele din dinţi de animale aveau rol apotropaic. Deosebite sunt pandantivele de argint, denumite de tip „căldăruşă”, „coşuleţ”, „butoiaş”, care prezintă la exterior ornamente lucrate în tehnica filigranului, având aspect perlat. Câteva dintre ele, îndeosebi cele din inventarele mormintelor de incineraţie (din necropolele de la Moldoveni, Văleni, Butnăreşti, Izvoare) sunt poleite cu aur.
Ca şi accesorii adiacente întreţinerii şi înfrumuseţării amintim oglinzile de bronz, de tip sarmatic (unele cu tamga), pieptenii bivalenţi de os, pensetele de bronz, acele de păr şi cuţitaşele pentru unghii.
A doua categorie cuprinde fibule de tipuri diferite, mici sau mari, cu corpul puternic profilat şi cu portagrafa înaltă ori scundă, din bronz sau argint, simple sau ornamentate. Cataramele sunt din bronz ori fier şi au veriga ovală, rotundă ori pătrată, cu sau fără spinul de prindere. Aplicele încheie gama accesoriilor vestimentare, fiind de bronz sau argint, majoritatea ornamentate prin incizii, cu motive geometrice (linii, puncte).
Pentru diversificarea tematicii am inclus şi câteva vase, unele miniaturale, care erau jucării pentru copii sau aveau rol de recipiente pentru alifii, pudre, soluţii. De altfel, pentru mediul dacilor liberi s-au găsit pudriere şi farduri.
Vernisajul expoziţiei temporare, cu piesele mici de port ale dacilor liberi, va avea loc pe data de 1 martie a.c. la sediul Muzeului Brăilei „Carol I”, fiind legată de evenimentul dedicat mărţişorului, iar după încheierea perioadei de expunere, se va întoarce şi va putea fi vernisată la muzeele nemţene.

George Dan Hânceanu