România, o ţară care mai poate fi salvată… 

Recent, în sala de festivități „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț a avut loc conferința ”România în Primul Război Mondial – istorie și geopolitică”, organizată de Asociația Profesorilor de Istorie Neamț și Inspectoratul Școlar Județean Neamț,  și sprijinită de Consiliul Județean Neamț.

În cadrul evenimentului, profesor dr. Doru Dumitrescu, inspector general în cadrul Ministerului Educației Naționale a susținut o  prezentare, aducând în prim-plan două personalități remarcabile, mai puțin cunoscute, dar care s-au implicat în ”războiul reîntregirii naționale”:  gen. N. Mihăescu și gen. Gheorghe Dabija. De asemenea au fost lansate și două volume dedicate participării României la Primul Război Mondial: ”Neamțul în războiul de întregire – memorie și istorie”, un volum colectiv care reunește lucrări de istorie realizate de elevi și profesori de istorie și „Jurnal de război 1916-1919. Sergent Dumitru Platon”,  de prof. dr. Mihai Lostun.  Mai multe detalii în articolul Istoria și spiritualitatea nemțeană, promovate într-un proiect implementat de Asociația Profesorilor de Istorie Neamţ

Nu știu cum percep alții astfel de manifestări, cu ce impresii rămân după, însă eu am fost surprinsă că avem încă tineri pasionați  și dedicați, care privesc cu responsabilitate spre viitor.

Tânăra generație trăiește auzind mereu că noi suntem viitorul. Este o responsabilitate mare, greu de înțeles […] când ești un tânăr de 18 ani.  De unde putem învăța cum să ducem mai departe ceea ce primim, dacă vedem în jurul nostru decizii pripite, subiective și absurde. Avem doar istoria care să ne învețe și să ne inspire în drumurile noastre. Fără ea, fie ignorând, fie înțelegând greșit vom ajunge ca alții în această generație, să scandăm lozinci de dispreț la adresa celor care sun diferiți de noi prin rasă, sex sau condiție socială […]  Consider a fi o responsabilitate a tuturor celor care speră că pot lăsa în urmă ceva mai bun decât au găsit. Numai prin cercetarea istoriei, a evenimentelor, a comportamentelor și a vieților celor trecuți putem progresa, asumându-ne din experiența celor ce au lăsat ceva în urmă.”au fost o parte din cuvintele rostite de Radu-Ştefan Tigran, elev olimpic al Colegiului Național „Petru Rareș ”din Piatra-Neamț.

Nu știu câți dintre voi mai cred în puterea cuvintelor, însă venite din partea unei minți nepervertite, de 18 ani, au avut o însemnătate profundă. Poate nu este totul pierdut, dacă mai există tineri care privesc în urmă cu responsabilitate, învață din greșelile celor din trecut și își doresc  să trăiască într-o „țară ca afară”. Sunt modelele de care societatea românească (mâncată de nesimțire, tupeu, incultură, incompetență și indiferență) are nevoie.

Din păcate, mulți dintre ei, după ce obțin o bursă în străinătate, pleacă și nu se mai întorc. Cei drept, oportunitățile sunt mult mai multe acolo. Totuși, sperăm că se vor întoarce și că vor face ca lucrurile în România să funcționeze….asta dacă vor fi lăsați.
Speranța moare ultima, nu-i așa?

A.R.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *