ȘCOALA PREPARANDALĂ DIN PIATRA-NEAMȚ

logo muzeu

În anul 1860 se înființează în Moldova, printr-o lege votată de Adunarea Deputaților, 4 școli preparandale pentru pregătirea învățătorilor. Acestea vor funcționa în orașele Botoșani, Bacău, Tecuci și Ismail.

Durata cursurilor în anul înființării era de numai trei luni, elevii fiind recrutați din rândul dascălilor bisericilor din județul unde era școala și din cele învecinate. Cât privește plata profesorilor școlilor amintite, aceasta se făcea din ”fondul cutiilor sătești, cu câte 30 lei lunar”.

Programul primului an de studiu era acela de clasa I a primară, plus practica pedagogică. Absolventul acestui curs avea dreptul să deschidă o școală primară, dar numai cu clasa I a. Deviza acestora era intitulată ”ofensiva pentru luminarea poporului” – preluată cu mare succes în timpul ministeriatului Instrucțiunii Publice sub conducerea lui Spiru Haret, la început de veac XX – n.n..

Din anul 1861 școlile preparandale trebuiau să predea materia clasei a II a primară, iar în ceilalți ani materiile claselor a III a și a IV a. Așadar, în fiecare an câte o clasă primară. Începutul anului școlar era data de 1 octombrie, având spațiul de desfășurare în localul școlilor primare de băieți, cursurile fiind ținute ”în timpul liber acestor școli”.

Școala preparandală din Ismail, sub direcția institutorului I Zuan, a funcționat numai o lună în localitatea amintită din Basarabia (localitate trecută în Principatul Moldova cu ocazia încheierii războiului Crimeii prin Pacea de la Paris, din februarie-martie 1856, când prin tratatul de pace se stabilea retrocedarea Moldovei de către Rusia Țaristă a județelor Bolgrad, Cahul și Ismail din sudul Basarabiei n.n.). În noiembrie 1860, din cauza lipsei de elevi, a fost mutată la Piatra-Neamț. Aceasta a devenit cea dintâi Școală Normală din Județul Neamț.

În târgul de la poalele Pietricicăi această școală s-a dovedit a fi de un real folos, căci în anii 1861-1862, când s-a înființat în Moldova un număr mare de școli sătești, în județele Neamț și Suceava au fost trimiși învățători proveniți din Școala de la Piatra, după cum amintește V.A. Urechia în lucrarea ”Istoria Școalelor”.

Publicistica vremii consemnează faptul că ”o frumoasă activitate a desfășurat în această școală institutorul N. Vicol. Din informațiile deținute nu reiese cât tip a funcționat această instituție de pionierat pentru învățământul pedagogic în județul de sub munte, cum numea Simion Mehedinți această unitate administrativ-teritorială din Moldova și nici împrejurările în care s-a desființat.

Este bine de reținut, pentru oamenii acestor locuri pline de legendă și istorie, că cea mai veche școală primară rurală din județ este cea din Broșteni (azi în Suceava), înființată pe la 1840, după care, în anii primei Uniri, la 1859, s-au înființat și școlile din Borca și Farcașa. Din 1864, meleagurile noastre mai dețin un record: Neamțul avea cele mai multe școli primare din Moldova – 15. Urma apoi Suceava (Baia) – 10, Iași și Fălticeni – 8, Roman – 7, Bacău – 5, Botoșani și Dorohoi – 4, Vaslui și Covurlui – 2 și Tutova -1.

Peste aproximativ trei sferturi de veac, în anul 1940, în fostul județ Neamț figurau 39 școli primare urbane, cu 146 de învățători urbani și 206 școli primare rurale cu 560 de învățători rurali, deci un total de 245 de școli cu 706 învățători.

Prof. Gheorghe Radu




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *