Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov)

280_p17agi0lv01sil1npu12tf19c11vuja

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov) este prăznuit de Biserica Ortodoxă Română și de cea Bulgară în data de 27 octombrie. Cuviosul s-a născut în satul Basarabi, la sud de Dunăre (în Bulgaria). A trăit în secolul al XIII-lea, în timpul „imperiului” vlaho-bulgar de la Târnovo, întemeiat de frații Petru și Asan. La început a fost păstor de vite în satul lui, însă influenţat de viaţa călugărilor din mănăstirile situate în vecinătatea meleagurilor natale se hotărăşte să se călugărească. În obștea mănăstirii, Dimitrie îi întrecea pe confrații săi cu rugăciunea rostită. În mănăstire nu era nici un călugăr mai iubitor de Dumnezeu și de nevoința duhovnicească, însă dorind să urmeze exemplul marilor sihaștri din pustie, călugărul Dimitrie cere binecuvântare de la egumen și pleacă din obştea călugărească. Astfel, alege să trăiască într-o peșteră modestă și umedă pe valea râului Lom. Acolo s-a nevoit Cuviosul multă vreme, răbdând foamea, setea și chinurile pustnicești. Dumnezeu l-a învrednicit pe Cuviosul Dimitrie cu harul de înaintevăzător şi făcător de minuni. Simțindu-și sfârșitul aproape, s-a retras între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu și rugându-se și-a încredinţat sufletul lui Dumnezeu. De atunci, el se numără în ceata Cuvioșilor părinți. Sute de ani, trupul său a fost scăldat de apele râului Lom. Moaștele sale au rămas multă vreme sub ape, până când o copilă posedată de un duh necurat a avut o revelatie: i s-a arătat Sfântul Dimitrie Basarabov, care i-ar fi spus: „Dacă părinții tăi mă vor scoate din apă, eu te voi tămădui„. Părinții au mers la locul indicat în vis, lângă râul Lom, şi au găsit trupul neputrezit al sfântului între două pietre.
După această întâmplare Moaștele Cuviosului Dimitrie au fost aduse și aşezate în biserica din Basarabi. În tradiția bisericească, un domnitor al Țării Românești, al cărui nume nu este menționat, a plătit o sumă mare de bani pentru aducerea moaștelor Cuviosului Dimitrie în Bucureşti. Delegația nu a reușit să intre în acest oraş, deoarece caii nu au vrut să mai meargă. În această situaţie, membrii delegaţiei au hotărât să tragă la sorți, pentru a stabili drumul pe care vor merge cu moaștele Sfântului Dimitrie. La sorți a căzut drumul spre Basarabi, și astfel, moaștele au fost reașezate în biserica din Basarabi. Au stat în această biserica până în timpul războiului ruso-turc (1768-1774), când generalul rus Petru Salticov, trecând prin satul Basarabov, a luat moaștele cu intenția de a le trimite în Rusia. Insă, la rugămintea lui Hagi Dimitrie, negustor de origine macedoromână, precum și a mitropolitului Grigorie al II-lea al țării Românești, le-a dăruit poporului român. Moaștele au fost așezate cu cinste, în iunie 1774, în actuala catedrală patriarhală din București.

Racla cu moaștele Cuviosului Dimitrie a fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureștiului de mai multe ori. Astfel, în 1815, din porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune capăt epidemiei de ciuma, în 1831, la cererea generalului Paul Kiseleff, în speranța opririi epidemiei de holeră și în 1827, în timpul lui Grigore Ghica, pentru ploaie. Generalizarea cultului Cuviosului Dimitrie a fost hotărâtă în ședințele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, dintre anii 1950-1955.
Este proclamat oficial ocrotitorul oraşului Bucuresti de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793). Generalizarea cultului său s-a făcut în anul 1955, când, la propunerea patriarhului Justinian Marina, Sfântul Sinod a proclamat cinstirea Sfântului Dimitrie cel Nou în întreaga Biserica Ortodoxă Română.

Post-ul Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov) apare prima dată în Ziar Piatra-Neamt.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *