Sfântul Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului

gura de aur

Sfântul Ioan Gură de Aur, s-a născut în Antiohia Siriei, din părinţi necredincioşi, care ţineau de credinţa cea elinească, însă slăviţi şi bogaţi. Tatăl lui era voievod şi se numea Secundus, iar mama sa, Antuza. De mic, a avut mare dragoste pentru ştiinţa cuvintelor şi cu nevoinţa ce pusese la învăţătură şi cu ascuţirea firii ce avea, a învăţat toată învăţătura elinească, de la Libanie sofistul şi Andragatie filozofulm.Şi deprinzând toată înţelepciunea elinească şi creştineştile Scripturi, la a căror săvârşire a cunoştinţei ajungând şi împodobindu-şi viaţa cu curăţie a fost înălţat la rânduiala de cleric de Sfântul Meletie, patriarhul Antiohiei, iar de Flavian a fost făcut diacon şi preot. A alcătuit foarte multe cuvinte de învăţătură sfătuitoare pentru pocăinţă şi pentru buna podoabă a obiceiurilor omeneşti, tâlcuind toată dumnezeiasca Scriptură. După ce Nectarie, patriarhul Constantinopolului a părăsit această viaţă, Ioan de la Antiohia, cu votul episcopilor şi cu porunca împăratului Arcadie, a fost făcut patriarh al Constantinopolului.
Ca arhiepiscop al cetătii imperiale, Sfântul Ioan oferea bani celor săraci şi văduvelor, construia spitale pentru bolnavi, case de adapost pentru batrani si saraci. A predicat si a scris un număr impresionant de comentarii la Sfânta Scriptură. A dezvoltat o opera misionara si filantropica impresionantă, rămânând pentru generaţiile urmatoare un model de slujitor al lui Hristos.
Din cauza mai multor nedreptăţi comise de Eudoxia, care, dupa căderea lui Eutropiu, ajunsese suverana absolută în Imperiul Bizantin, Sfântul Ioan Gura de Aur a acuzat, în cuvântarile sale, starea de decadenţă a elitelor imperiale, atrâgandu-ăi adversitatea mai-marilor bizantini, în primul rând a împărătesei Eudoxia. Aceasta va reusi trimiterea in exil a sfântului în anul 403, când, un sinod convocat de arhiepiscopul Teofil al Alexandriei, îl va caterisi pe Ioan. Ajuns până în Bitinia, Sfântul Ioan Gură de Aur este readus la Constantinopol, unde poporul îl primeşte cu mare bucurie. După readucerea sa la Constantinopol, legăturile reci pe care le avea cu suita imperială şi criticile aspre pe care patriarhul Ioan le-a adus Eudoxiei a făcut ca, spre sfârşitul anului 403 şi începutul anului 404, să fie exilat din nou. După o călătorie de 77 de zile, Ioan va ajunge la Cucuz, în Armenia. De aici, Ioan scria numeroase epistole de încurajare a păstoriţilor săi, ceea ce a facut pe oponentii lui sa se teama de iminenta sa intoarcere la Constantinopol. Acestia au reusit sa obtina din partea împăratului mutarea arhiepiscopului într-un loc mai îndepartat de capitala imperiului, Pityus, un oraşel pe malul răsăritean al Mării Negre. In drum spre această localitate, într-un sat alaturi de Comana, istovit de călătorie, Sfîntul Ioan Gura de Aur îşi dă duhul în mâinile lui Dumnezeu, cu aceste cuvinte pe buze: Slavă lui Dumnezeu pentru toate.

Post-ul Sfântul Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului apare prima dată în Ziar Piatra-Neamt.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *