Sfântul Ştefan cel Nou

a

Biserica Ortodoxă îl pomeneşte la 28 noiembrie pe Preacuviosul Părinte Mărturisitor Ştefan cel Nou.

Acesta a trăit pe vremea împăratului Atanasie (Artemie) la începutul secolului al VIII-lea, în Constantinopol. Născut şi crescut în cetate împărătească, având părinţi creştini, Ioan şi Ana, de tânăr iubea cartea şi mereu mergea cu maica sa la biserică, postea şi ducea o viaţă aspră. “Pentru aceasta a luat şi cinul îngeresc când a fost în vârsta de şaisprezece ani şi, de atunci, mai mult sporea la duhovniceştile nevoinţe, biruind toate pornirile trupului.

Deci n-a trecut multă vreme şi minunatul Ioan, egumenul său, s-a odihnit cu pace. Şi a fost aşezat fericitul Ştefan egumen la acel vestit munte al lui Avxentie, săvârşind calea nevoinţei. Iar când semănătorul de zizanie, diavolul, a voit a porni război mare şi neîncetat asupra Bisericii, adică să nu se mai închine credincioşii la sfintele şi cinstitele icoane, a cărui cea dintâi unealtă a acestui lucru s-a făcut Leon Isaurul, care şi conon s-a numit, l-a înfruntat fericitul Ghermano şi l-a dojenit din destul. Iar cel dintr-însul născut, vrăjmaşul Constantin Copronim, a făcut şi mai mari răutăţi decât tatăl său, prădând şi pustiind Biserica, şi arzând sfintele icoane, şi izgonind şi chinuind în tot felul pe monahi.

Pentru că nu se arată credincios împaratului, este inchis într-un loc unde se aflau 342 de monahi, din diverse părţi. Unii cu nasurile tăiate, alţii cu ochii scoşi, alşii având mâinile tăiate. Potrivit Sinaxarului „unii arătau urmele bătăilor celor neasemănate pe care le luaseră de la chinuitori, răni care nu se tămăduiseră încă. După multe încercări de a-l face pe Sfântul Ştefan să lepede credinţa cea adevărată, împăratul a poruncit uciderea lui.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *