Buna Vestire, prima sărbătoare rânduită în cinstea Maicii Domnului (Dezlegare la pește)
Buna Vestire, prima sărbătoare închinată Maicii Domnului, este cunoscută şi sub denumirea populară de „Blagoveştenia” (termenul slav corespunzător celui de Buna Vestire).
Buna Vestire este praznicul ţinut în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare că va naşte pe Mesia (Luca I, 26-38). Sărbătoarea a fost aşezată cu nouă luni înainte de Naşterea cu trup a Domnului, sau Crăciunul, care se ține pe 25 decembrie.
Evanghelia Sfântului Apostol și Evanghelist Luca arată cum Arhanghelul Gavriil a fost trimis către Fecioara Maria din Nazaret pentru a-i vesti că a fost aleasă de Dumnezeu să aducă în lume pe Fiul Său, spre mântuirea oamenilor (Luca 1, 26-38).
După o viețuire de 12 ani în Templul din Ierusalim, Fecioara Maria a fost încredințată dreptului Iosif, sub rânduiala însoțirii, dar pentru păzirea fecioriei celei care L-a născut pe Dumnezeu.
Despre cum a fost ales acel bărbat, tradiția Bisericii arată că s-a făcut în acest fel: din casa și din seminția lui David au fost aleși bărbați fără femei, iar toiegele lor au fost puse în altar; al cărui toiag a înverzit, acela a fost ales pentru a i se încredința Fecioara Maria.
Dreptul Iosif a luat-o în casa sa din Nazaretul Galileii. Aici, pe când se afla la rugăciune, a primit vestea adusă de Arhanghelul Gavriil, precum că a aflat har înaintea lui Dumnezeu, dovedindu-se vrednică să aducă în lume, ca om întrupat, pe Mântuitorul Iisus Hristos.
Părintele profesor Ene Braniste susţine că sărbatoarea a fost introdusă la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La început aceasta era doar locală şi cu denumirea de sărbatoare a aşteptarii Naşterii Domnului. Variatia datei de prăznuire a existat în Apus pana in sec. XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toata lumea catolică. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuieste pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).
- În cinstea Praznicului Bunei Vestiri s-au scris alese cântări, printre care cea mai de seamă este Acatistul Bunei Vestiri, alcătuit în secolele V-VI la Constantinopol, de un imnograf rămas necunoscut. Biserica a primit acest imn de mare adâncime duhovnicească, slăvind prin el Întruparea lui Hristos şi cinstind pe Fecioara Maria. Acest Acatist este citit zilnic în mânăstiri şi la casele credincioşilor, iar în biserici se săvârşeşte în mod solemn în cadrul Deniei Acatistului din săptămâna a cincea a Postului Mare.
În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Naşterea Domnului a început să fie sărbatorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V-lea.
Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an (în perioada Postului Mare), fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea aceasta.
Dezlegarea la peşte este privită ca o mângâiere acordată credincioşilor prin prezenţa în Biserică a Mântuitorului Hristos, o bucurie şi o celebrare a acestuia, care a fost simbolizat în primele veacuri ca Peşte.