Fotograful Alexandru Antoniu, în colecţiile Muzeului de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ
În patrimoniul Muzeului de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ se regăseşte Albumul judeţului Neamţ realizat la începutul secolului XX sub egida Mitropoliei Moldovei şi Sucevei. Valorosul obiect de patrimoniu, clasat în categoria fond prin ordinul de clasare nr. 2576 din 25 octombrie 2012, conţine 65 de fotografii care surprind imagini ale unor edificii religioase şi laice reprezentative pentru istoria urbană şi viaţa religioasă din ţinutul nostru. Autorul imaginilor este Alexandru Antoniu (1860-1925), fotograf care şi-a desfăşurat activitatea în Bucureşti în perioada 1890-1925. În anul 1900, acesta a fost recompensat cu medalia de bronz la Expoziţia universală de la Paris pentru Albumul General al României, publicând, aşa cum arată criticul de artă, Adrian Silvan Ionescu, în studiul, „Fotografi în România. 1840-1940”, alte două albume de mare interes: în 1906 Expoziţia Generală Română 1906 (dedicat M.S. Regelui Carol I, cu ocazia aniversării a 40 de ani de domnie), şi în 1910 Din Bucuresci.
Revenind la Albumul General al României, lucrarea ce cuprindea 300 de imagini, a fost structurată în două părţi: partea I a apărut în anul 1901 la Atelierele Stegel&Co. din Dresda şi Berlin, ateliere specializate în fotografie artistică, fotogravură-litografie şi tipografie, iar partea a II-a, trei ani mai târziu, la Editura Socec din Bucureşti.
Albumul Judeţului Neamţ aflat în colecţia de istorie modernă şi contemporană a MIAPN face parte din mai sus menţionatul album, reţinându-ne atenţia graţie valorii artistice a fotografiilor lui Alexandru Antoniu cât şi datorită redării obiectivelor civile, economice, religioase (o parte din ele inexistente astăzi sau prezentând modificări majore) din localităţile Piatra Neamţ (Piatra), Bălţăteşti, Neamţ (Tg. Neamţ), Buhuşi şi Bicaz, obiectelor de cult extrem de valoroase deţinute la sfârşit de secol XIX de mănăstirile nemţene (Neamţ, Agapia, Văratic, Războieni, Bistriţa, Bisericani, Pângăraţi), a peisajelor urbane şi rurale, a costumelor populare specifice zonelor Bicaz, Vânători Neamţ.
În eventualitatea reeditării acestui album, considerat de noi ca reprezentativ pentru istoria judeţului Neamţ de la sfârşit de secol XIX, este obligatoriu ca imaginile să fie însoţite de texte explicative, păstrându-se totodată grafia şi denumirile originale. Menţionăm doar câteva din imaginile semnificative din conţinutul acestui album: primăria oraşului Piatra (aşa cum bine ştim în anul 1876, primăria a cumpărat casele boierului Iordachi Stan, stabilindu-şi aici sediul pentru o perioadă de câteva decenii; a cumpărat de asemenea şi grădina din spatele clădirii, de pe malul Şipotelor, ambele locaţii aflându-se în proximitatea Bisericii Sf. Gheorghe (lăcaş ctitorit în anul 1801 de polcovnicul Aftanase Gheorghe şi refăcut în perioada 1829-1831); în perioada 1864-1901, primari ai oraşului Piatra Neamţ fiind: Dimitrie Şoarec, Ulise Miloş, Constantin V. Andrieş, Costache Vasiliu, Costache Popovici Moţoc, Vasile Nădejde, Dima Costinescu, Constantin Şoarec, Theodor Dornescu, Grigore Isăcescu, Mihai Adamescu, I. D. Ioaniu, Dimitrie Corbu, Manolache Albu şi Nicu N. Albu.), prefectura judeţului Neamţ (de pe proprietate boierului Alecu Crupenschi, prefectura s-a mutat pe strada Petru Rareş, până în anul 1912, atunci când instituţia intra în sediul Palatului Administrativ, construit după planurile arhitectului Ştefan Burcuş), placa comemorativă din Biserica Sf. Ioan Domnesc, ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare (dedicată eroilor din Războiul pentru Independenţă, aceasta se află şi astăzi în pronaosul bisericii Sf. Ioan Domnesc din Piatra Neamţ, pe peretele de nord, fiind realizată de R. Massini la Viena, în anul 1879, la comanda şi pe cheltuiala lui Vasile Alexandrescu Urechia; este lucrată din marmură şi are dimensiunile de 1,60 m lăţime şi 1,80 m lungime, la partea superioară fiind redată stema regatului, urmată de numele eroilor căzuţi în luptă, iar dedesupt stema judeţului încadrată de două coroane de flori şi textul care precizează momentul în care a fost aşezată placa), Cetatea Neamţ, Băile Bălţăteşti (realizare a doctorului Cantemir; acesta a cumpãrat în anul 1881 de la principele Alexandru Ştirbey, o porţiune de câteva hectare de pământ, pe care se aflau izvoarele de ape minerale; cu eforturi materiale considrabile doctorul Dimitrie Cantemir a reuşit ca într-un timp scurt să creeze o staţiune modernă (a captat izvoarele, prin montarea unor rezervoare şi a unor instalaţii reuşind sa extragă „reputata sare de Bălţăteşti“).
Albumul Judeţului Neamţ reprezintă indiscutabil o pagină importantă din istoria meleagurilor nemţene, surprinsă cu măiestrie şi simţ artistic de fotograful bucureştean Alexandru Antoniu.
dr. Mihaela-Cristina Verzea
