Înalta Curte a unificat practica de retrocedare a bunurilor care au aparținut cultelor religioase
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a unificat practica în ceea ce priveşte retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. Bisericile trebuie să facă dovada în mod direct a dreptului de proprietate.
În şedinţa plenului judecătorilor Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a constatat o divergenţă de practică cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România și care au fost preluate în mod abuziv de statul român în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Aceste aspecte au reieșit din litigiile dintre Eparhia Reformată din Ardeal și Comisia specială de retrocedare a unor bunuri care au aparținut cultelor religioase din România.
Într-o primă analiză, s-a reținut că Eparhia Reformată din Ardeal nu are calitatea de proprietar al bunurilor în situația în care, la data preluării abuzive, în cărțile funciare figura Colegiul Reformat Bethlen din Aiud ca titular al dreptului de proprietate. Acest lucru se întâmplă deoarece în privinţa imobilelor din regiunile Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi sudul Bucovinei, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 a funcţionat sistemul real de evidenţă a imobilelor şi a drepturilor dobândite în legătură cu acestea și s-a păstrat sistemul real introdus anterior anului 1800 de vechiul Cod civil austriac, în care înscrierile în cartea funciară au efect constitutiv de drepturi.
Cu toate acestea, în situaţiile în care se cere retrocedarea de către o structură a unui cult religios a unor astfel imobile înscrise în cărţi funciare aflate sub imperiul dispoziţiilor Decretului-lege nr. 115/1938, se impune coroborarea în materia regimului probator a normelor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, în calitate de act normativ special referitor la retrocedare, cu dispoziţiile Decretului-lege nr. 115/1938.
În această a doua analiză, s-a reținut ca Eparhia Reformată din Ardeal are calitatea de proprietar al bunurilor, chiar și în situația în care, la data preluării abuzive, în cărțile funciare figura Colegiul Reformat Bethlen din Aiud ca titular al dreptului de proprietate. Condiţia ce trebuie îndeplinită pentru retrocedare este dovedirea dreptului de proprietate pe care cultul religios l-a avut anterior asupra imobilului revendicat.
Decizia nr. 21/2023 a ÎCCJ, publicată în Monitorul Oficial pe 21 decembrie 2023 este obligatorie pentru toate instanțele din România și, în esență, stabilește următoarele:
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 32-34 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, cu modificările ulterioare, sintagma „imobile care au aparţinut cultelor religioase” are în vedere exclusiv patrimoniul unităţilor componente ale cultelor religioase, iar nu şi patrimoniul unor aşezăminte distincte, înscrise în cartea funciară ca proprietari tabulari.
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) – (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 şi art. 32-34 din Decretul-lege nr. 115/1938, o structură a unui cult religios poate dovedi calitatea de fostă proprietară a imobilului a cărui retrocedare o solicită, în sensul că proprietarul tabular a fost un aşezământ al său, căruia i-a conferit o masă patrimonială de afectaţiune prin divizarea patrimoniului său unic, numai prin mijloace de probă directe cu privire la situaţia juridică pretinsă.
Portalul maghiar Kronika arată și punctul de vedere al reprezentanților legali ai Eparhiei Reformate din Ardeal. Aceștia sunt de părere că decizia ÎCCJ complică drastic restituirea proprietăților bisericilor istorice maghiare din Transilvania, deoarece trebuie să dovedească în mod direct – de exemplu cu un act de înființare – dreptul de proprietate asupra școlilor lor înregistrate în secolul al XIX-lea, cartea funciară nemaifiind o dovadă suficientă.
„Esența hotărârii pronunţate acum este aceea că în cazul în care Eparhia Reformată din Ardeal nu este înscrisă în cartea funciară a proprietății, ci este înscrisă o şcoală bisericească, proprietatea Eparhiei poate fi dovedită în instanță doar prin probe directe împotriva datelor din cartea funciară. Ceea ce înseamnă că pentru fiecare proprietate care urmează să fie restituită trebuie să dovedim că școala înscrisă în cartea funciară a fost fondată de Eparhie. (…) În urmă cu o sută cincizeci de ani, sistemul juridic al vremii nu prevedea că dacă biserica a întemeiat o școală, aceasta necesită un act de înființare și toate procedurile cu care suntem obișnuiți în zilele noastre. De aceea, noua procedură probatorie va îngreuna foarte mult restituirile în curs și viitoare”, a explicat avocatul János Székely pentru portalul Krónika.
Vezi mai multe știri pe Ziar Piatra-Neamt