ITM Neamț se alătură instituţiilor europene care au declarat război cancerului profesional

Cancerul este considerat principala cauză a deceselor legate de muncă în UE. Anual, în UE 28 se înregistrează, conform estimărilor ILO, peste 100.000 de decese provocate de cancerul profesional, ceea ce reprezintă 53% din decesele determinate de accidentele de muncă şi de bolile profesionale împreună. În România, aproximativ 50 de mii de oameni mor anual din cauza cancerului. Se estimează că în anul 2011 s-au produs 4233 de decese din cauza cancerului profesional. Costurile directe ale expunerii la substanţe cancerigene la locul de muncă în toată Europa sunt estimate la 2,4 miliarde de euro pe an.

Pentru reducerea numărului de cazuri de cancer la locul de muncă Inspectoratul Teritorial de Munca Neamţ îşi propune să intensifice măsurile de prevenire şi de educare care vizează creşterea gradului de sensibilizare a cetăţenilor cu privire la normele şi la procedurile de sănătate şi securitate, utilizand „armele” noastre specifice: furnizarea de informaţii pentru sensibilizarea şi conştientizarea actorilor prevenirii puse la dispoziţie pe site-ul instituţiei şi inspecţii la locurile de muncă în care lucrătorii pot fi expuşi la agenţi chimici cancerigeni.

Informăm publicul, angajatorii si angajaţii că o substanţă sau un amestec de substanţe este cancerigenă atunci când există date certe ca expunerea la aceasta produce cancer sau creşte incidenţa acestuia la om, ca de exemplu: benzenul, azbestul, anhidrida arsenioasă, benzidina, trioxidul de crom, clorura de vinil, nichelul (compuşi), gudronul, pulberea de lemn de esenţă tare etc. Pentru substanţele şi amestecurile cancerigene care sunt comercializate pe eticheta lor apare o pictogramă cu o siluetă umană şi cuvântul Pericol.

Substanţe cancerigene se folosesc în multe activităţi economice cum ar fi: agricultură, industria extractivă, coafor, laboratoare de cercetare, construcţii, gaz, şantiere navale, industria petrolieră, petrochimie, tratamente ale metalelor, transporturi feroviare, imprimerii, transporturi aeriene, industria ceramică, industria textilă, industria materialelor plastice, activităţi care utilizează fibrele minerale şi artificiale, sectorul sanitar, industria lemnului, industria de parfumuri, industria de pielărie, industria sticlei, industria cauciucului etc.

În cazul lucrătorilor riscurile pentru siguranţa şi sănătate trebuie eliminate sau reduse la minimum. Angajatorii trebuie să identifice şi să evalueze riscurile pentru lucrători asociate cu expunerea la agenţi cancerigeni şi trebuie să prevină expunerea lor atunci când riscurile apar, prin măsuri de prevenire tehnice, organizatorice şi de altă natura, cum ar fi: limitarea cantităţilor de agenţi cancerigeni manipulate la locul de muncă, limitarea numărului de lucrători expuşi sau susceptibil a fi expuşi, evacuarea agenţilor cancerigeni de la sursă prin ventilaţie locală sau generală, măsurarea concentraţiilor de agenţi cancerigeni din aer pentru detectarea precoce a expunerilor anormale, aplicarea unor proceduri şi a unor metode de muncă adecvate, aplicarea de măsuri igienico-sanitare, delimitarea şi semnalizarea corespunzătoarea zonelor de risc, montarea de dispozitive pentru situaţii de urgenţă, depozitarea, manipularea şi transportul agenţilor cancerigenişi a deşeurilor în recipiente etanşe şi etichetate clar ş.a.

Alte obligaţii care revin angajatorilor: ţinerea la zi a unei liste nominale a lucrătorilor implicaţi în activităţile pentru care rezultatele evaluării de risc evidenţiază un risc pentru sănătatea sau securitatea lor, cu precizarea expunerii la care ei au fost supuşi; asigurarea de examene medicale profilactice detaliate în funcţie de expunerea profesională care conţin examenele clinice, de laborator şi paraclinice precum şi contraindicaţiile medicale specifice multor agenţi cancerigeni; impunerea unor interdicţii privind servirea mesei, a bauturilor şi fumatului în zonele de lucru în care există riscul contaminării cu substanţe cancerigene; punerea la dispoziţie a grupurilor sanitare şi a duşurilor suficiente; asigurarea de echipament individual de protecţie adaptat riscurilor; asigurarea că fiecare lucrător primeşte o pregătire suficientă şi adecvată, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni.

Demersul instituţiei noastre susţine sloganul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului de anul acesta: Să învingem cancerul mai curând! (Let’s beat cancer sooner!).

România a adoptat, prin Legea nr. 274/2015, ziua de 4 februarie ca Ziua luptei împotriva cancerului.