Către fețele bisericești din Neamț

Dragi fețe bisericești din Neamț, observăm cu milă, dar și cu puțin dezgust cum aveți mereu de împărțit ceva și ați sărit gardurile bisericilor și mănăstirilor, ajungând cu gâlceava în spațiul public, presă, internet etc.. Trecând peste faptul că nu pot înțelege cum de voi între voi vă „judecați aproapele” și cum voi între voi nu vă „iertați păcatele cum le iertați și voi greșiților voștri”, vă sugerăm să vă băgați mințile în cap. Biserica este singurul lucru care a ținut neamul acesta unit și singurul lucru care face nemțenii mai buni. Nu stricați și acest ultim izvor de umanitate.

Deja tinerii evită să mai vină spre biserică și slujbele voastre arată ca adunările pensionarilor. Deja sunteți luați în derâdere când mergeți cu BMW-urile sau limuzinele de lux la care vă puneți BOR ca număr de înmatriculare. Deja nu vă mai deschide lumea când veniți prin blocuri, mormăiți două cuvinte și întindeți mâna să primiți bani. Deja ați făcut din Casa Domnului o afacere. Deja nu mai văd preoții aceia de pe vremea bunicii mele care vorbeau cu duhul blândeții. Deja nici un sfert din nemțenii care veneau la sărbători precum Învierea nu mai participă la slujbele voastre și preferă să iasă doar 5 minute în stradă să ia Lumină. Și toate acestea nu pentru că nemțenii sunt fără de Dumnezeu, ba chiar poate sunt mai credincioși ca înainte și chiar își pun mai multe speranțe în Dumnezeu, doar că ne-am cam plictisit cu toții de fariseismul fețelor bisericești. Poate ar fi cazul să vă mai coborâți și voi cu picioarele pe pământ și să slujiți Biserica ce trebuie să fie Casa Domnului, nu SRL-ul Domnului.

Terminați cu gâlceava și puneți mâna și propovăduiți învățăturile creștine și făceți-o din suflet, nu din interes. Uitați-vă în Bisericile unde slujiți și veți vedea că majoritatea care vin la slujbe sunt oameni aflați în nevoi. Nimeni nu mai vine să îi mulțumească lui Dumnezeu pentru ce are, toți vin doar să ceară ceva. Aici ați adus voi, fețe bisericești, Biserica la care mergeam noi, toți copiii din cartiere și sate, la fiecare sărbătoare și acum o ocolim.

Unii preoți, și de la biserici de oraș, și de la mănăstiri, s-au plâns că intră în bisericile lor mai mulți oameni când nu este preotul acolo, decât cei care vin la slujbe, ceea ce chiar este o problemă, iar singura întrebare pertinentă este dacă voi, fețe bisericești, aveți o problemă sau ați devenit o problemă.

Iosub Robert