Soluțiile Guvernului Cioloș pentru reforma administrației publice

Premierul Dacian Cioloș a participat luni, 22 februarie, la cea de-a XIX-a sesiune a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România și a abordat, în discursul său, trei probleme majore ale administrației publice locale, plus o serie de posibile soluții, cu mai multe variante.

Fragmentarea administrației publice locale, coordonarea diferitelor programe și lipsa de resurse financiare suficiente sunt cele trei aspecte despre care a vorbit primul ministru.

„Soluțiile pe care le vom propune trebuie foarte bine fundamentate, cu diferite alternative care să fie discutate public în mod serios și responsabil, dincolo de interese electorale sau interese pe termen scurt, și trebuie să fie bazate pe informații corecte și detaliate”, a declarat premierul Dacian Cioloș.

Aspectele prezentate în discursul susținut în fața reprezentanților comunelor fac parte din Pachetul de măsuri privind reforma administrației publice, una din prioritățile strategice ale Guvernului României.

Extrase din discursul premierului Dacian Cioloș:

Probleme majore ce trebuie abordate:

1) fragmentarea administrației publice locale, în special în mediul rural, dar și la nivel regional

2) probleme serioase de coordonare și integrare a diferitelor programe de dezvoltare, finanțate din fonduri naționale sau europene, la toate nivelurile: local, județean, regional, național.

3) problema resurselor financiare pe care le are la dispoziție administrația publică locală: venituri proprii reduse – multe autorități locale se bazează aproape exclusiv pe diferitele tipuri de transferuri.

Alternative de soluții ce trebuie dezbătute public

1) Pentru fragmentare: soluțiile pot fi gândite pe termen mai scurt sau pe termen mediu și într-o anumită evoluție. Posibile variante:
a) perfecționarea asocierilor inter-comunale, pe modelul GAL-urilor de astăzi, prin introducerea unor forme asociative de drept public – care să poată fi instituții publice și ordonatori de credite.
b) fuziunea voluntară a unităților administrativ teritoriale pe baza unor criterii geografice (distanța față de centrul noii comune), de suprafață, populație, nivel de dezvoltare economică. Aceste fuziuni voluntare pot apoi deveni definitive și pot fi sprijinite prin stimulente financiare: programe de investiții sau alocări de transferuri de la bugetul central.
c) în ultima fază, pe baza practicii și experienței obținute prin utilizarea primelor alternative, se poate trece la fuziunea normativă. La finalul procesului, ar trebui să nu mai avem entități ce furnizează servicii publice la mai puțin de 3000/5000 de locuitori.

„Toate aceste alternative trebuie detaliate și fundamentate corespunzător și discutate sincer și constructiv”, a spus premierul Dacian Cioloș.

În contextul fragmentării și a lipsei de coordonare la nivel inter-județean, poate fi relansată și dezbaterea privind regionalizarea, care să implice, de asemenea, o dezbatere profesionistă, obiectivă și deschisă asupra alternativelor, a avantajelor și dezavantajelor fiecăreia. Există cel puțin 3-4 alternative care pot fi detaliate, pe baza unor date cuprinzătoare.

2) Pentru lipsa de coordonare

Soluție propusă: mai buna integrare a programelor de investiții cu finanțare europeană și a celor cu finanțare națională.

O altă variantă: suplimentarea cu fonduri naționale a bugetelor programelor operaționale cu fonduri europene.

3) Pentru resursele financiare ale autorităților locale

„Trebuie să spunem deschis că în următori 2 ani (2016-2017) nu există perspectiva unor creșteri semnificative ale transferurilor de la bugetul central sau al transferului a noi surse de venit (din actualul nomenclator de taxe și impozite). Noul Cod Fiscal oferă o relaxare fiscală care sperăm să aibă un efect benefic atât asupra dezvoltării economice, cât și asupra gradului de colectare a veniturilor bugetare, dar acesta, foarte probabil, nu se va manifesta imediat”, a declarat prim-ministrul Dacian Cioloș.

Principalele soluții pentru a crește sursele de venituri ale autorităților locale ar putea fi:

(I) preocuparea pentru atragerea de investiții directe în comunitățile locale, pe cât posibil investiții productive, crearea de noi locuri de muncă și, implicit, surse suplimentare la bugetele locale;

(II) îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor locale, eliminarea evaziunii fiscale la nivel local;

(III) re-gândirea sistemului de impozite și taxe locale, mai ales a impozitului pe proprietate – poate analizăm trecerea la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piață a imobilelor și nu pe baza amplasării lor.

(IV) cea mai importantă sursă rămâne însă modul în care cheltuim actualele bugete – creșterea eficienței în utilizarea fondurilor publice mai are încă o marjă importantă de îmbunătățire. De prea multe ori banii se risipesc pe proiecte ce nu reprezintă prioritățile adevărate ale comunităților noastre sau prețurile pe care le plătim pentru anumite bunuri sau servicii sunt mult exagerate.

„Credem cu putere că resursele financiare limitate de care dispunem pot fi mult mai transparent și eficient alocate, pe baza unor criterii și reguli clare și stabile (populație, suprafață, capacitate fiscală, efort fiscal propriu), definite prin legea finanțelor publice locale, decât prin hotărâri de guvern individuale și subiective”, a declarat Dacian Cioloș.

Premierul a subliniat că, în contextul Pachetului de reformă a administrației publice care este pregătit în detaliu la nivelul Guvernului, „consolidarea și creșterea eficienței administrației publice locale sunt obiective pe care dorim să le abordăm cu responsabilitate într-o perspectivă de câțiva ani. Multe lucruri nu se pot face în acest domeniu într-un an, dar se pot pregăti schimbări importante”.